Adio, toamna!      

Adio, toamna, te privesc prin geam.
Mai cade-o frunza de pe vechiul ram.
Siroaie reci din cer margele curg,
Iar clipe triste tot se scurg, se scurg...

De cite ori te-astept in viata-mi lina
Vii tot mai tinara, iar eu-tot mai putina
Te-astept sa-mi vii din nou cu zile calde,
Iar tu mi-aduci in dar suvite albe...

Frumoasa toamna, vei veni din nou,
Chiar si atunci, cind eu voi fi ecou...
La fel va fi si ploaia, si-al tau vint
Stapina-mi esti mereu pe-acest Pamint!

Adio, toamna,te petrec cu drag
Sau... ma petreci? Din ramuri frunze cad.
Tu vii si pleci, tu mori si'nvii- se pare
Vei exista atit, cit este soare!